- nuntitór
- adj. m., pl. nuntitóri; f. sg. şi pl. nuntitoáre
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
nuntitor — NUNTITÓR, OARE, nuntitori, oare, adj. (Rar) Nupţial. – Nunti + suf. tor. Trimis de bogdanrsb, 13.08.2004. Sursa: DEX 98 nuntitór adj. m., pl. nuntitóri; f. sg. şi pl. nuntitoáre … Dicționar Român
nuntelnic — nuntélnic, nuntélnică, adj. (înv. şi pop.) nupţial, nuntitor, nuntesc, nunţial. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR … Dicționar Român
nuntesc — nuntésc, eáscă, adj. (înv.) nupţial, nuntitor, nunţial, nuntelnic. Trimis de blaurb, 14.08.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
nupţial — NUPŢIÁL, Ă, nupţiali, e, adj. Privitor la nuntă, de nuntă; nuntitor, nunţial. ♦ (Despre oameni) Care se referă la perioada împerecherii, de împerechere. [pr.: ţi al] – Din fr. nuptial, lat. nuptialis. Trimis de bogdanrsb, 13.08.2004. Sursa: DEX… … Dicționar Român